Inspirația. E uneori greu de găsit. Sunt momente în care ai multă inspirație și apoi, brusc, o pierzi. Ce o determină? De unde vine… și unde se duce?
Inspirația, după părerea mea, este favorizată de mulți factori: o persoană, o întâmplare, un loc anume, o stare de spirit, un moment al zilei sau o periadă a anului etc. Însuși stilul de viață poate fi o sursă de inspirație. O viață plină, agitată, dezordonată, boemă se pare că ar spori inspirația (să ne gândim la artiști, scriitori etc.), ceea ce ar sugera că stabitatea și monotonia nu sunt tocmai benefice pentru creație. Într-o anumită măsură susțin această afirmație, deoarece uneori m-am regăsit în ea. Momentele de cumpănă, de neliniște, de nesiguranță au fost întotdeauna însoțite de lungi meditații și uneori filozofii pe diferite teme, care mă inspirau și îmi dădeau fel și fel de idei.
În legătură cu postul anterior „Blog… de ce?”, sunt convinsă că unii se întreabă ce rost are blogul meu dacă scriu atât de rar ( în ultima vreme cam o dată pe lună). Deși pare că nu mă mai interesează blogul, că m-am plictisit, nu e adevărat. Țin la blogul meu. Îl am deja de 2 ani și jumătate și nu mă gândesc să renunț la el în viitorul apropiat. Pentru mine e mai mult decât un blog, e o poartă spre lume, prin care cei care sunt interesați pot să mă cunoască mai bine dacă știu să privească mai departe de cuvintele scrise și înțelesul lor propriu. Reprezintă un mod de a mă exprima, de a arăta ce-mi place, ce mă interesează, ce vreau de la mine, de la viață. Meditând la aspectele prezentate în posturile mele, poate că nu doar eu, ci și cei care citesc ar putea descoperi anumite idei la care nu s-au gândit încă și față de care să își formeze o părere. Astfel că, deși nu scriu foarte des, poate din lipsă de inspirație de multe ori, îmi pasă de ce scriu și cum scriu. De aceea, voi continua să scriu atunci când am ceva de spus care consider că merită.
MiaMiau's Blog 