Evident, nu fac referire la cei mai buni prieteni ai omului, ci la acea grupă de persoane, de sex masculin, care se comportă ca un căţel până ating patetismul şi penibilul. Cu toate că într-o relaţie ar trebui ca între cei doi să se păstreze egalitatea, perfecţiunea nu poate fi atinsă, astfel încât, unul va ajunge să fie mai puternic decât celălalt.
Deşi în vederea clasică masculul domină, sunt foarte multe cazuri contrare. Cum suntem într-o eră în care se pune mare preţ pe egalitate, nu mai este ceva deosebit ca femeia să preia iniţiativa, să conducă. Şi când un bărbat are o slabiciune pentru o femeie, atunci s-a zis cu el.
Tipologia personajului feminin:
- iniţial se poartă frumos, este încântătoare, fermecătoare, îşi scoate în evidenţă calităţile, îi susţine părerile, descoperă numai lucrurile pe care le au în comun, încearcă să îl surprindă plăcut şi să îl convingă „neintenţionat” că e persoana perfectă pentru el
- în momentul în care l-a fermecat continuă comportamentul iniţial până la certitudinea că îl are la degetul mic în orice moment
- când devine sigură că l-a ameţit de tot revine la firea ei naturală: îşi dă arama pe faţă, este geloasă, irascibilă, posesivă, cu foarte multe defecte, lipsită de iniţiativă şi de spontaneitate, monotonă, plictisitoare, enervantă, egoistă, nu o mai interesează decât persoana ei, are pretenţii la a fi în centrul atenţiei, tot timpul să i se facă toate mofturile, începe să îi reproşeze defectele, existente şi neexistente
Tipologia personajului masculin:
- iniţial este calm, liniştit, corect, sigur pe sine, are priorităţi stabilite
- după ce o întâlneşte devine distrat, mai vesel, începe a fi mai indecis
- când i s-a bagat sub piele, deja nu mai are scăpare, îşi schimbă priorităţile, ea devine cel mai important lucru pentru el, începe sa renunţe la multe lucruri pentru ea ca să îi facă pe plac, renuntă la prieteni, oricât de buni ar fi fost, devine visător, îşi construieşte o lume proprie, centrul fiind ea, îi face toate mofturile, petrece tot timpul liber cu ea, sau dacă ea nu poate, singur, nu mai vede nimic în jur şi nici măcar nu îşi dă seama cum e ea cu adevărat, fiind orbit de iubire
[to be continued…]