Feed on
Articole
Comentarii

In perioada 15-19 vor avea loc la Deva Serbarile Cetatii. Se spera ca la acest eveniment sa participe un numar cat mai mare de persoane (mai ales ca este an electoral), lucru pentru care invitatii trebuie sa se ridice la nivelul asteptarilor. Astfel joi va concerta grupul Smokie, vineri Stefan Banica Jr., sambata Nico, iar duminica va fi un spectacol de muzica populara.

Lucrul care lasa cel mai mult de dorit este zona aleasa pentru acest eveniment. Desi pana acum totul se desfasura la poalele Cetatii Devei, cum era si normal, doar sunt Serbarile Cetatii, anul acesta se vor tine in parcarea hypermarketului Real, putin cam departe (”numai” in cealalta parte a orasului). Motivul este unul simplu: spatiul este mai vast. Dar mai conteaza? La urma urmei, tot in Deva se tine.

Pentru toti care se decid totusi sa participe si sa parcurga distanta pana la Real le doresc distractie placuta!

Deva Mall

In ultima vreme, zona Devei tinde a se moderniza intr-un ritm fulgerator. Pana si proiectul conurbatiei Deva-Simeria-Hunedoara, dorit pentru dezvoltarea economică a celor trei localităţi, incepe sa devina realitate, dupa ce multi ani a ramas doar la stadiul de proiect. In Deva s-a construit foarte mult, au aparut sensuri giratorii la tot pasul, supermarketuri si hypermarketuri(ex: Real), iar acum se doreste constructia unui mall si a unui spital la iesire din municipiu, inainte de Santuhalm.

Dar sa ne oprim putin atentia asupra viitorului mall. Cu toate ca Deva este un oras foarte aglomerat, mallul va fi amplasat exact in centrul municipiului, nici mai aproape, nici mai departe, ci in locul fostei piete agroalimentare care acum s-a mutat…in strada. Si acesta nu este un caz singular. Motivul? Transformarea Romaniei intr-o tara Europeana.

Si totusi, daca tot vor sa se construiasca acest mall, care dupa parerea mea va fi inghesuit pe o bucata de pamanat insuficienta unei constructii de o asemenea anvergura(cea mai mare din judetul Hunedoara destinata comertului), ce se intampla cu locurile de parcare cerute pentru un mall? Desi vor sa includa in mall un cinematograf, 10 camere de hotel, 3 sali de conferinte, magazine, restaurante, locurile de parcare nu apar nicaieri in plan. Sa se construiasca parcare subterana, daca tot va fi mallul asa dotat? Cine stie. Totul ramane de vazut in luna septembrie a acestui an, cand este preconizata darea in folosinta a acestui centru comercial, asta daca indraznim sa visam, deoarece nu ar trebui sa uitam ca suntem in Romania.

Pana atunci sa ne gandim la saracii oameni care si-au mutat tarabele in strada si profita de timpul cat mai pot sa-si vanda produsele, printre cele mai naturale pe care le putem gasi. Ce se va alege de ei, dar si de noi, care pe zi ce trece, datorita “modernizarii” mergem spre pierire?

In perioada 19 aprilie - 5 mai 2008 s-a desfasurat la Sheffield Campionatul Mondial de Snooker. Au participat cei mai buni jucatori ai acestui sport elegant si de mare precizie, printre care Ronnie O’Sullivan, Stephen Hendry, Allister Carter, Stephen Maguire, Mark Selby, Ryan Day, Peter Ebdon, Joe Perry, etc.

Dupa desfasurarea primelor jocuri, calificatii semifinalelor au fost Ronnie O’Sullivan si Stephen Hendry si Allister Carter si Joe Perry. Primul meci, desi se astepta a fi unul lung, s-a terminat in sesiunea a treia, Hendry fiind invins cu 17-6. In schimb celalta semifinala a fost una spectaculoasa, desi nu s-a ajuns la joc decisiv, intorcandu-se roata ba in favoarea unuia, ba in favoarea celuilalt. Finala s-a disputat intre Carter si O’Sullivan, cei doi care au si reusit breakul maxim de 147 de puncte. Cum era de asteptat, favoritul Ronnie O’Sullivan a devenit campion mondial pentru a 3-a oara, invingandu-l pe Carter cu 18-8.

Acest campionat mondial a fost unul al recordurilor doborate. Unul dintre ele a fost realizarea a doua breakuri maxime, de carte finalistii Ronnie O’Sullivan si Allister Carter.

Ma bucur ca am putut urmari acest campionat si ii admir pe jucatori pentru precizia si spiritul lor de concentrare. Merita sa ii urmariti si voi!

Iepurasul a fost foarte darnic cu mine anul acesta, ba chiar a exagerat. Mi-a adus cadouri multe si frumoase si nu numai. Ce s-a fi gandit el, daca tot e asa frumos afara si cum tot n-am nimic de facut, atunci n-am sa ma supar daca voi fi nevoita sa stau in casa toata vacanta. Si asa a si facut. In ziua Sfintelor Pasti, pe langa multimea de daruri, a aparut si raceala, ce mai, “frumos” cadou, nu gluma. Ce era sa fac? In sfarsit aveam timp sa stau in pat, sa citesc, sa ma uit la TV sau sa stau la PC. Zis si facut.

Am inceput prin a incerca sa descifrez “Enigma Otiliei”, carte pe care m-am apucat s-o citesc acum doua luni de zile si inca nu o terminasem. Mi se parea lunga, interminabila chiar, dar nu mi-a facut fata. Bineinteles ca nu puteam sta tot timpul cititnd, asa ca am cautat ceva ce ar fi meritat sa fie vazut la televizor. Si am gasit. Evrika! Campionatul Mondial de Snooker de la Sheffield. O ocazie minunata de a-i privii pe campioni jucand acest joc elegant si de precizie si de a-mi pune la punct cunostintele legate de el.

Pe cand s-a dus raceala si in sfarsit puteam si eu sa ies din casa sa sa ma bucur de vacanta si vremea frumoasa, ce credeti ca s-a intamplat? Vacanta se terminase, vremea nu mai era asa frumoasa, enigma Otiliei, desi citita a ramas nedescifrata, iar eu am fost cuprinsa de sentimentul finitudinii.

Acum a inceput scoala, tezele, rutina, si astept vacanta de vara pentru a citi urmatoarea mea carte, “Un veac de singuratate” de Gabriel Garcia Marquez si pentru a recupera si vacanta aceasta ce s-a dus.

“Two things are infinite: the Universe and human stupidity; and I’m not sure about the Universe.”

Cata dreptate putea avea geniul Einstein zicand aceste cuvinte. Sunt sigura ca si voi ati intalnit o infinitate de cazuri care se potrivesc spuselor de mai sus si ca nu trebuie sa argumentez adevarul lor. Totusi parca in ultima vreme lucrurile devin mai accentuate in acest sens. Aceasta problema nu este deloc un motiv dede ras, ci de plans. Am ajuns sa descopar cu stupoare ca persoane care pareau a avea ceva scoala si niste cunostinte multumitoare statutului lor social se dovedesc a fi nici pe departe ceea ce era in apareanta, ci doar niste exemplare mult prea des intalnite care reflecta perfect prostia omeneasca, ignoranta si incultura.

Cat de departe se poate ajunge cu toate acestea? Sa va raspund sincer…nimeni nu stie. In societate, si nu doar in cea contemporana, exista tot felul de oameni cu sentimente tot mai josnice, inculti, imorali, care tind sa parvina, cu ajutorul ipocriziei si a minciunii, aratand lumii insa doar o masca ce le acopera chipul schimonosit de toate aceste moravuri. Cat de mare poate fi contrastul dintre esenta si aparenta…Si ca o ironie a sortii, starea in care se alfa acesti indivizi le rapeste singura lor salvare, aceea de a realiza ce se intampla cu ei si de a incerca sa rezolve pe cat se poate problema.

Cum sa nu fie atatea probleme, mizerie, suferinta intr-o societate in care exista atatia inculti, care nu cunosc nici macar limba lor materna, ce sa mai zicem despre alte lucruri. Oameni care iau totul de-a gata, care din dorinta de a iesi in evindenta se dau drept persoane culte, citite si incercand sa foloseasca un limbaj necesar acestui statut ajung sa faca gafe mari. Nici in cazul in care sunt luati peste picior nu si-ar da seama, continuand sa se faca de ras si mai mult. Cu siguranta nu si-ar da seama si ar accepta chiar si un cuvant inventat ce ar suna pompos, luandu-l de-a gata si folosindu-l in continuare pentru ca trebuie sa dea bine, fasa sa realizeze ca nici macar nu exista. Sau utilizeaza cuvinte “mari” fara sa stie macar sensul lor.

Un exemplu de ignoranta vi-l pot da dintr-o conversatie fugitiva cu o cunostinta care zicea despre parinti ca sunt “perseverenti”, cuvant ce nu are nici in clin, nici in maneca cu severitatea la care ar fi vrut respectivul sa se refere. Zicandu-i ca a gresit, ca nu a folosit cuvantul potrivit, ce credeti ca s-a intamplat? Omul a consultat DEX-ul, probabil cel online, si a incercat dupa vreo 10 minute (timp de gandire rezervat rezolvarii problemei…totusi…ce sa zic…putin cam mult) sa ma convinga ca se referea la ideea ca parintii cer pe zi ce trece mai mult de la copiii lor. Oare la inteligenta sa uimitoare, ma gandesc daca nu cumva chiar a ajuns sa creada prostia pe care a zis-o. Din pacate nu o sa aflu raspunsul la intrebarea asta niciodata.

In concluzie, prostia, incultura, ignoranta ne pasesc la tot pasul. Incercati sa nu le cadeti in plasa. Nu permiteti pe cat va sta in putinta ca oamenii atinsi de aceste boli sociale sa ajunga unde nu-si au locul. Ajutati tara si pe voi totodata. Desteptati-va romanilor!

 

“Lasa cerul: priveste in sufletul meu
Ah, ridica valurile pure de pe inima mea
Daca ai stii cat de plina e de stele
Nu e nimic, iti jur, azurul cel vast
Cerul din inima mea este mai celest.”

Victor Hugo - “Intr-o seara in care priveam cerul”

 

Superba poezia…versurile…pline de profunzime

Imi place sa privesc cerul…visam candva marea, plaja, rasaritul, dragostea…cum ar fi sa stai o noapte intreaga in bratele iubitului, sa privesti cerul, stelele si apoi sa vezi acel rasarit superb…pacat ca acum e doar un vis…dar cine stie…poate in curand va deveni realitate…pana atunci…ramane visul…

 

 

                                         

 

Ultima noapte de dragoste,

intaia noapte de razboi

de Camil Petrescu

 

 

        “Cum? Se pot desparti asa usor doi amanti? Un bandaj aplicat prea multe zile pe o rana si se lipeste de ea de nu-l poti desface decat cu suferinte de neindurat… dar doua suflete care s-au impletit… Au crescut apoi laolalta? Daca admiti ca o casnicie e o asociatie pentru bunul trai in viata, e rusinos, fireste, sa protestezi atunci cand e dizolvata. Dar cum sa primesti formula de metafizica vulgara ca iubirea sufleteasca e o conjugare de entitati abstracte, care cand se desfac se regasesc in aceeasi formula si cantitate ca inainte de contopire: doi litri de apa si sare, pusi la distilat, dau un litru si jumatate de apa si o jumatate de litru de sare; amesteci iar si iar ai doi litri de apa si sare? A crede ca iubirea sufletelor e o astfel de combinare simplista, inseamna a vorbi ca toata lumea, prosteste… O femeie isi da sufletul si pe urma si-l reia intact. Si de ce nu? Are dreptul sa ia inapoi exact cat a dat.”

 

        “O iubire mare e mai curand un proces de autosugestie… Trebuie timp si trebuie complicitate pentru formarea ei. De cele mai multe ori te obisnuiesti greu, la inceput, sa-ti placa femeia fara de care mai tarziu nu mai poti trai. Iubesti intai din mila, din inadatorire, din duiosie, iubesti pentru ca stii ca asta o face fericita, iti repeti ca nu e loial s-o jignesti, sa inseli atata incredere. Pe urma te obisnuiesti cu surasul si vocea ei, asa cum te obisnuiesti cu un peisaj. Si treptat iti trebuieste prezenta ei zilnica. Inabusi in tine mugurii oricaror alte prietenii si iubiri. Toate planurile de viitor ti le faci in functie de nevoile si preferintele ei. Vrei succese ca sa ai surasul ei. Psihologia arata ca nu au o tendinta de stabilizare starile sufletesti repetate si ca, mentinute cu vointa, duc la o adevarata nevroza. Orice iubire e ca un monodeism, voluntar la inceput, patologic pe urma.

        Iti construiesti casa pentru o femeie, cumperi mobila pe care a ales-o ea, iti fixezi deprinderile cum le-a dorit ea. Toate planurile de viitor pana la morte sunt facute pentru doi insi. A plecat de acasa, si esti necontenit ingrijorat sa nu i se intample ceva… Te strapunge ca un stilet orice aluzie despre ea si esti nebun de fericire cand, dupa greutati materiale si umilinte uneori, ai izbutit sa-i faci o surpriza care s-o uimeasca de placere. Ei bine, intr-o zi vine femeia aceasta si-ti spune ca toate astea trebuie sa inceteze pana maine la ora 11,35 cand pleaca la gara. Shylock n-a avut curajul sa taie din spatele unui om viu exact livra de carne la care avea dreptul, caci stia ca asta nu se poate. Totusi, femeia crede ca din aceasta simbioza sentimentala, care e iubirea, poate sa-si ia inapoi numai partea pe care a adus-o ea fara sa faca rau restului. Nici un doctor nu are curajul sa desparta corpurile celor nascuti uniti, caci le-ar ucide pe amandoua. Cand e cu adevarat vorba de o iubire mare, daca unul dintre amanti incearca imposibilul, rezultatul e acelasi. Celalalt, barbat sau femeie, se sinucide, dar intai poate ucide. De alminteri asa e si frumos. Trebuie sa se stie ca si iubirea are riscurile ei. Ca acei care se iubesc au drept de viata si de moarte, unul asupra celuilalt.”

 

        “Neliniste metafizica e sa privesti o femeie in ochii mari… Sa simti ca lumea e fara margini, ca sintem atat de mici, ca frumusetea are pete si e trecatoare, ca dreptatea nu se poate realiza, ca nu putem sti niciodata adevarul. Sa fii , din cauza asta, trist…”

 

 

Acestea ar fi cateva citate din cartea mea preferata. Au o profunzime deosebita si ma regasesc in ele. Superba cartea.

Sfintele Pasti

Am observat ca o data cu trecerea timpului scade interesul pentru sarbatori. Tot mai multi oameni nu mai folosesc aceste prileje pentru a se apropia de Dumnezeu ci le atribuie un iz comercial. Marile sarbatori inca reusesc sa-si pastreze statutul crestin, sa-i apropie pe oameni, sa-i ajute sa fie mai buni, mai intelegatori, aducandu-le bucurie in suflete.

Cel mai frumos lucru din preajma sarbatorilor sunt traditiile pastrate din vechime care inca mai sunt respectate cu strictete in multe zone ale tarii. Ce poate si mai frumos acum, de Sfintele Pasti, cand toate casele stralucesc de curatenie, oamenii merg in noaptea de Inviere la biserica sa ia Lumina, iar a doua zi dupa Sfanta Slujba ajung acasa, ciocnesc oua rosii si isi petrec restul zilei impreuna cu familia?

Din pacate multe traditii nu mai sunt respectate, oamenii nu mai au vreme sa pregateasca totul ca la carte, devin mai delasatori, se lasa coplesiti de alte probleme si nu mai acorda suficienta atentie sarbatorilor, lucru care ne duce cu gandul la pierderea credintei in Dumnezeu, deoarece altfel ar fi trebuit sa se roage si sa aiba incredere ca daca se vor stradui El ii va ajuta sa iasa la capat cu toate. Tocmai pe acest lucru se bazeaza Sfintele Sarbatori: pe credinta in Dumnezeu.

Sa speram ca aceasta perioada va fi depasita si cat mai curand oamenii isi vor da seama de importanta credintei si se vor intoarce la ea chiar si in al 11-lea ceas.

Mai presus de toate, doresc tuturor cititorilor ca aceasta Sarbatoare a Invierii Domnului sa va aduca in suflete lumina, pace, bucurie, speranta, incredere si nu in ultimul rand sanatate.

Paste fericit! Hristos a Inviat!

Noua

Ma uit acum la ceas - e ora noua,
Afara tocmai a-nceput sa ploua.
Nu stiu de-i dimineata ori e seara,
Dar sigur e ca vremea e amara.
 
Si maine e o noua zi - straina
De tot ce e frumos si de lumina.
Afara iar va fi-nceput sa ploua,
Ma voi uita la ceas - tot ora noua.

About on-line pool…

Jucand biliard destul de des pe hypercunoscutul Messenger am descoperit niste lucruri interesante, cum ar fi:

Bila alba intra in gaura mai des decat oricare alta bila de pe masa de biliard.

O bila poate rata mai multe gauri cu o eroare foarte mica la o singura lovitura, dar de intrat nu o poate face decat o singura data.

Sigur mai pot fi zise multe lucruri despre acest joc, iar ideea de a-l juca on-line nu este nici pe departe asemanatoare cu un joc live, la o masa de biliard adevarata, cu tacul in mana. Totusi mie imi place sa joc chiar si asa in timpul liber.